Admit, cu sportivitate, că este una din puţinele ştiri pe care le-am urmărit cu atenţie în ultimii ani la televizor, în România.
Paradoxul românesc - toată lumea are dreptate
Ca să fac un rezumat, pentru aceia dintre voi care sunt sătui de prostiile de la televizor, situația stă cam așa: omul nostru a recurs la un protest mai puţin obişnuit – a mers să plătească o amendă, în valoare de 100 de lei noi, cu... monede de 5, 10 şi 50 de bani. Nimic ilegal, însă „organul”, intransigent ca mai tot funcţionarul public, a ţinut morţiş că nu primește decât bancnote. Long story short, cum spune americanul, până la urmă protestatarul a reuşit să-şi impună punctul de vedere – ce-i drept, și cu ajutorul presei - aşa că poliţiştii comunitari au avut de lucru mai bine de o oră ca să numere paralele adunate în două pungi din plastic.
Acum, chiar n-are importanţă că mama omului cu pricina, prinsă într-un autobuz expres cu bilet pentru linii „normale”, era sau nu vinovată. O fi explicat femeia că n-a ştiut cum stă treaba cu biletele, însă „organul” a dat o lovitură de graţie fărădelegii – a amendat-o pe cucoană cu 100 de lei.
Cinstit vorbind, „organul” cu pricina avea și el dreptate, în felul lui – femeia nu avea biletul în regulă. Ar fi ca şi cum te-ai duce cu acceleratul şi prezinţi bilet de personal. Dar nu acesta este aspectul care mă interesează ci felul în care s-a gândit timişoreanul să se răzbune pe autorităţi.
De la ”organ” citire – ”Fără mărunțiș!”
Faptul că un funcţionar public a refuzat să primească banii, în monedă românească, doar pentru că erau prea „mărunţi”, spune multe despre cei care ne conduc. Sau despre cei care ne biciuiesc în numele "șefilor". Adică noi trebuie să facem ceea ce ei ne spun că trebuie să facem, chiar dacă nu ne convine. Însă, când roata se schimbă, apar blocaje. De ce să muncească funcţionarul mai mult, chiar și atunci când vine vorba de numărat bani?!
Gestul timişoreanului ar trebui urmat de toţi cei care au de protestat împotriva sistemului aberant şi criminal din ţara asta. Sistem care protejează mafioţi şi permite acestora şi acoliţilor lor să prospere în timp ce alţii au ajuns să nu mai aibă nici măcar proverbiala sapă din lemn. Sistem care bagă la beci pentru 10 ani pe cel care fură o pâine dar care eliberează după nici trei ani, pentru „bună purtare”, mafioţi din sfera puterii ce au devalizat bănci cu sume egale cu bugetele unor ministere.
Dacă aleșii noștri tot s-au obișnuit să facă ce vor, fără teamă de consecințe, iar număratul banilor e sportul lor preferat, haideți să le dăm de treabă. Măcar când e vorba de numărat bani. Că de făcut copii... cam greu pe criza asta...
Ne-au dat leul greu. Păi... să-l folosim!
Aşadar, dragii mei, dacă aveţi de plătit dări, amenzi, taxe, impozite, rate etc., cred că e timpul să va schimbaţi banii în monede. Pentru că cei care ne conduc se pare că au uitat un lucru esenţial, şi anume că exista oameni, cu milioanele, a căror viaţă se duce de pe o zi pe alta cu monede de 1, 5, 10 şi 50 de bani. În fond, e firesc, pentru că atunci când faci sute de mii şi milioane de euro din şpăgi, comisioane, „atenţii”, ordonanţe de urgenţă cu valabilitate de 24 de ore, hotărâri de consiliu de administraţie care lovesc doar în „plevuşcă” şi tot aşa mai departe... e greu să îţi aduci aminte că există şi altfel de bani decât bancnotele de la 100 de lei în sus. Asta în cazul în care mai foloseşti lei...
Revenind la știrea în sine, cinismul existenţei zilnice mă face să trec cu vederea – şi să schimb canalul, evident – peste tot ceea ce înseamnă ştiri, fie ele despre cutremure in Haiti sau crime odioase la Cucul din Deal. Cred că suntem sătui cu toţii de asta, nu cred că-mi poate reproşa nimeni lipsa de interes. Și, uneori, de empatie faţă de cei din jur. Este un efect al atomizării populaţiei, impuse de un regim politic absolut nepăsător la nevoile reale ale cetăţeanului, văzut și tratat doar ca vacă de muls. Măcar de ne-ar pune și muzică, am auzit cu ceva timp in urmă că niște băieți deștepți au descoperit că vacile, atunci când ascultă muzică simfonică, dau lapte mai mult și mai bun. La noi, cu manelele astea... faceți și voi socoteala.
Trei, Doamne, și toți trei... polițiști comunitari
Ca să închei într-o notă mai optimistă, cred că de acum înainte polițiștii comunitari nu vor mai merge câte doi în patrulă, ci câte trei – unul care să știe să scrie, altul care să știe să citească și un al treilea care să știe să socotească. Nu de alta, dar s-ar putea să mai vină câte un cetățean care să vrea să-i ia... la bani mărunți.
Altfel spus, dacă tot ne-au dat guvernanții leul ”greu”, pe care șmecherii îl folosesc să-și cumpere vile iar restul, ”fraierii”, să plătească dări, păi... hai să-l folosim! Ei cu contul din bancă și cu portofelul, restul... cu găleata!
Spor la adunat ”mărunți” și pungi din plastic! Sau din hârtie, să nu-i supărăm pe ecologiști. Eu unul, m-am apucat deja, am inceput să aranjez monedele pe raftul bibliotecii. Am de plătit întreținerea, curentul, telefonul, gazul, internetul...
