Am urmărit azi, cu o răbdare ce frizează masochismul, pe TVR Iași (adică pe postul public regional, n.b.), un documentar despre Vatra Dornei. Un loc special pentru mine, din motive asupra cărora nu insist. Cu această ocazie, mi-am promis ca, atunci când mai iau prânzul în fața televizorului, să nu-l mai las deschis pe un program care îmi poate provoca indigestie.
Singurii care își merită banii pentru deplasarea de la Vatra Dornei sunt cameramanul și șoferul. Cameramanul pentru că și-a făcut meseria în parametrii la care te aștepți de la un post public de televiziune iar șoferul pentru că i-a dus și i-a adus pe toți, nevătămați, la și de la locul faptei.
Despre script și montaj...
Redactorului îi recomand să deschidă Google și să urmeze primul link. Nici nu mă interesează acum care e ăla însă cu siguranță ar fi reușit să evite astfel cele câteva truisme absolut jenante din burtierele puse pe material.
Pentru montajist, o sugestie – un soft foarte ieftin, care se poate achiziționa cu o sumă absolut ridicolă pentru bugetul postului de televiziune regional TVR Iași – sub 100 de dolari. Softul se cheamă Pinnacle Studio și are magnifica trăsătură că poate monta (și) „automat”. Adică, îi bagi coloana sonoră și îl alimentezi cu imagini iar el face restul. Dacă producătorul (sau redactorul) ar fi optat pentru această variantă, n-ar fi ieșit penibilitatea pe care mi-a fost dat s-o văd. Nu intru acum în detalii, pentru că se cheamă consultanță. Iar asta costă.
Nu cred că are sens acum să caut rațiuni pentru care ajung să vadă lumina ecranului asemenea „rateuri”. De altfel, nu este nici măcar cel mai penibil material pe care am avut nefericita ocazie să-l urmăresc pe TVR Iași. Unele din ele „comise” de oameni cu pretenții grele, de profesioniști în televiziune. Am simțit doar nevoia să scot din mine preaplinul de energie negativă care m-a umplut după vizionarea acestui documentar. Știți voi, ca atunci când ești beat cui și, cu un efot de voință, dai afară ceea ce stomacul nu mai poate procesa. Ca apoi să-ți fie mai bine.
Evident, nu am rezistat să urmăresc până la capăt calupul de documentare în care era atașat cel cu Vatra Dornei. Asta în ideea în care să-mi dau seama cine râde de noi pe bani de la buget. Însă am remarcat într-un cadru o persoană, călare pe un cal, care aducea cu un membru al conducerii postului. Dacă nu-i pasă de ceea ce fac subordonații ei, atunci măcar ar trebui să aiba grijă unde și cum își promovează imaginea. Dar ăsta un alt subiect, pentru altă dată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu